Oare … ne putem modela creierul?

Prima data am auzit despre “Creierul lui Buddha”, cartea medicilor Rick Hanson si Richard Mendius, in vara anului 2014, in cadrul unui retreat de mindfulness. Daca imi amintesc bine, am citit-o prin 2015 si iata-ma, acum, in fata paginii albe cu dorinta de a va transmite cateva idei care mie mi-au captat atentia.

De ce scriu abia astazi despre carte? Pai, dintr-un motiv simplu: la sfarsitul anului trecut am decis sa aloc mai mult timp unei activitati care imi face placere (scrisul) si sa incerc sa “surprind” in cuvinte fiecare carte care a avut impact asupra mea.

Pornesc, in sinteza lucrarii Dr. Hanson & Dr. Medius, de la ceea ce spunea Dalai Lama: “Creierul este un organ care invata. Neuropsihologia ne invata ca ne putem antrena creierul asemenea unui muschi. Putem asimila in mod constient binele si frumosul, ne putem influenta pozitiv creierul, sa invingem negativismul.”

In “Creierul lui Buddha – Neurostiinta fericirii, iubirii si intelepciunii”, cei doi autori combina, armonios, invataturile clasice buddhiste cu descoperirile revolutionare din domeniul neurostiintei. Cartea este o invitatie la o intelegere mai buna a modului in care functioneaza mintea, iar practicile prezentate ne pot sustine “sa construim adevarate circuite de bunatate si stare de bine, clipa de clipa, persoana cu persoana si relatie cu relatie.” (Dr. Daniel J. Siegel)

Pentru a intelege si asimila informatiile prezentate de catre cei doi specialisti (Rick – neuropsiholog, Richard – neurolog) nu ne sunt necesare cunostinte de neurologie, psihologie sau medicina, ci, doar, as zice deschiderea spre a “imbratisa” ideea principala a cartii, respectiv: ” cand va modificati creierul, va modificati si viata.” In plus, “modificarile majore din creierul multor persoane ar putea conduce lumea intr-o directie mai buna.” Si, fie vorba-ntre noi: chiar avem nevoie de o lume mai buna, in care compasiunea, etica, bunavointa, recunostinta sa fie cultivate de cat mai multe persoane.

Volumul este structurat in patru parti, respectiv: Cauzele suferintei, Fericirea, Dragostea, Intelepciunea, avand ca anexa cateva randuri in care acupuncturistul Jan Hanson ne vorbeste despre “neurochimia nutritionala”.

Consider fiecare dintre aceste patru teme suficient de “apetisanta” pentru a va determina sa includeti “Creierul lui Buddha” pe lista de lecturi pentru primavara – vara acestui an.

La final, va ofer cateva dintre citatele care marcheaza fiecare capitol:

  • Principalele activitati ale creierului sunt supuse schimbarilor. (Marvin L. Minsky)
  • Originea compasiunii este compasiunea fata de sine. (Pema Chodron)
  • Fericirea se rezuma la capacitatea de a alege intre disconfortul de a fi constient de suferintele mentale si disconfortul de a te lasa dominat de ele. (Yongey Mingyur Rinpoche)
  • Este bine sa va insusiti binele deoarece astfel se creeaza emotii pozitive, cu numeroase beneficii pentru sanatatea fizica si psihica.
  • Fa tot ce poti, cu tot ce ai, in timpul pe care-l ai, in locul unde te afli. (Nkosi Johnson)
  • Compasiunea inseamna dorinta ca nicio fiinta sa nu sufere, bunatatea este dorinta ca toate fiintele sa fie fericite.